https://docs.google.com/forms/d/1KG-sN3tovujUYbOIIc31Qn-AJxuFNX_iksBzWzcpFzE/edit#
Termenul de alalie vine din grecescul „alales” care înseamnă fără vorbire, sau muţenie. În literatura de specialitate mai circulă o serie de termeni similari (audimultitate, alalie prelungită, afazie congenitală, muţenia auzitorilor). Launay şi Hvatţev – alalia nu presupune deficit de intelect de tip oligofrenic, astfel vorbirea alalicilor nu se confundă cu lipsa de vorbire a deficienţilor de intelect sau a surdomuţilor, disartricilor. S. Borel-Maisonny – inteligenţa alalicilor este aproximativ normală, dar există unele tulburări de percepţie, întârziere şi neîndemânare motorie. Un diagnostic diferenţial în alalie poate fi adaptat după 3-5 ani şi în condiţiile când după aceste vârste subiectul nu reuşeşte să comunice oral şi atunci se înlătură ipoteza de retard şi muţenie.
Cauzele sunt deosebit de complexe şi foarte greu de precizat. Arnold – cauzele se împart în 2 categorii:
- capacitate redusă de imitare - factori ereditari – 50% din cauze
- boli grave din copilăria timpurie: variolă, encefalită, rahitism Berendes: cauze interne şi externe
- lipsa imboldului în gândire - traume din timpul naşterii - întârzieri psihomotorii
Clasificarea alaliei:
|
AutorAngela Cucer, CategoriiArhiva |