Termenul de alalie vine din grecescul „alales” care înseamnă fără vorbire, sau muţenie. În literatura de specialitate mai circulă o serie de termeni similari (audimultitate, alalie prelungită, afazie congenitală, muţenia auzitorilor).
Launay şi Hvatţev – alalia nu presupune deficit de intelect de tip oligofrenic, astfel vorbirea alalicilor nu se confundă cu lipsa de vorbire a deficienţilor de intelect sau a surdomuţilor, disartricilor.
S. Borel-Maisonny – inteligenţa alalicilor este aproximativ normală, dar există unele tulburări de percepţie, întârziere şi neîndemânare motorie.
Launay şi Hvatţev – alalia nu presupune deficit de intelect de tip oligofrenic, astfel vorbirea alalicilor nu se confundă cu lipsa de vorbire a deficienţilor de intelect sau a surdomuţilor, disartricilor.
S. Borel-Maisonny – inteligenţa alalicilor este aproximativ normală, dar există unele tulburări de percepţie, întârziere şi neîndemânare motorie.
Un diagnostic diferenţial în alalie poate fi adaptat după 3-5 ani şi în condiţiile când după aceste vârste subiectul nu reuşeşte să comunice oral şi atunci se înlătură ipoteza de retard şi muţenie.
Cauzele sunt deosebit de complexe şi foarte greu de precizat.
Arnold – cauzele se împart în 2 categorii:
- capacitate redusă de imitare
- factori ereditari – 50% din cauze
- boli grave din copilăria timpurie: variolă, encefalită, rahitism
Berendes: cauze interne şi externe
- lipsa imboldului în gândire
- traume din timpul naşterii
- întârzieri psihomotorii
Clasificarea alaliei:
Cauzele sunt deosebit de complexe şi foarte greu de precizat.
Arnold – cauzele se împart în 2 categorii:
- Cauze idiopatice
- capacitate redusă de imitare
- factori ereditari – 50% din cauze
- Cauze paratipice:
- boli grave din copilăria timpurie: variolă, encefalită, rahitism
Berendes: cauze interne şi externe
- Cauze interne:
- lipsa imboldului în gândire
- traume din timpul naşterii
- întârzieri psihomotorii
- Cauze externe: - bolile din primii 3 ani de viaţă.
Clasificarea alaliei:
- Alalia motorie – se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înţelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunţa, execută ordinele verbale şi poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate şi cuvinte mono şi bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitaţia fenomenelor din natură. Are dificultăţi de motricitate şi psihomotricitate. Subiectul îşi formează foarte greu schema corporală.
- Alalia senzorială – alalicul nu înţelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunţie şi reuşeşte să formuleze propoziţii prin alăturarea a 2 cuvinte simple. Poate ajunge la 30-35 de cuvinte. Alalia senzorială a copiilor se aseamănă cu afazia senzorială a adulţilor.
- Alalia mixtă – este cea mai gravă formă, în care predomină fie caracteristici din prima fie din a doua. Alalicul are posibilitatea să pronunţe unele silabe şi cuvinte, dar pe care le folosesc foarte rar. Au posibilitatea să înţeleagă unele cuvinte izolate, dar sunt incapabili să descifreze sensul propoziţiei.
- lipsă de expresivitate
- rigiditate în mişcări şi comportament
- voinţă scăzută
- deficite de atenţieНажмите здесь, чтобы отредактировать..